FLORÉTĂ s. f. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, în exercițiile de scrimă. ◊ probă de scrimă practicată cu această armă. (< fr. fleuret, germ. Fleurett) Vezi definitia »

NÁVĂ s.f. 1. Nume generic dat tuturor mijloacelor sau vehiculelor de navigație; vas, corabie, vapor, barcă. ♦ Vehicul aerian care zboară; aeronavă. ◊ Navă cosmică (sau spațială) = astronavă; navă de linie = cea mai mare navă de război, prevăzută cu artilerie grea, mijlocie și antiaeriană, precum și cu o cuirasă puternică; navă-far = navă ancorată în locurile primejdioase unde nu se poate construi un far. 2. Partea centrală a unei biserici creștine; naos. [< it. nave, cf. lat. navis, gr. naus]. Vezi definitia »

STRATOPÁUZĂ s. f. zona de trecere dintre stratosferă și mezosferă. (< fr. stratopause) Vezi definitia »

ÎNOTĂTÚRĂ, înotături, s. f. (Pop.) Înotare. – Din înota + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

CONCOÍDĂ, concoide, s. f. Curbă plană obținută dintr-o curbă dată, cu ajutorul unui punct fix și al unei secante care se rotește, sprijinindu-se pe punctul fix. – Din fr. conchoïde. Vezi definitia »