TURÁ, turale, s. f. Monogramă a sultanului otoman, care se aplica pe acte și pe monede, pentru a le autentifica; p. gener. emblemă sau efigie. ♦ Fața monedei pe care se află o emblemă. – Din tc. tura. Vezi definitia »

BEIRA [beirə], oraș în SE Mozambicului, port maritim la Oc. Indian (G. Sofala); 350 mii loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport. Punct terminus al unei c. f. transafricane și al unei conducte de petrol. Export de bumbac, zahăr. Vezi definitia »

plesurá vb. I (reg.) 1. a (se) lovi, a (se) răni, a (se) sluți. 2. (despre trunchiul arborilor) a tăia și a înlătura un inel din scoarță; a inela, a secui. Vezi definitia »

deznorá, pers. 3 sg. deznoreáză, vb. I refl. (reg., înv.) a se risipi norii; a se însenina. Vezi definitia »

MASACRÁ vb. I. tr. A omorî în masă, a măcelări. ♦ (Fig.) A denatura, a strica (o lucrare, un text etc.). [< fr. massacrer]. Vezi definitia »