FORMÚLĂ s.f. 1. Expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare. ◊ Formulă de politețe = formă convențională de exprimare folosită pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane. ♦ Frază-tip care cuprinde termenii formali și expreși în care trebuie compus un act, o sentință etc. 2. Expresie matematică reprezentând o relație generală între mai multe mărimi. 3. Expresie în simboluri care reprezintă compoziția unei combinații chimice. 4. Soluție; mod de a face ceva, mijloc. 5. Parolă. [< lat., it. formula, fr. formule]. Vezi definitia »

PERONÍNĂ s. f. narcotic cu acțiune mai puternică decât morfina. (< fr. péronine) Vezi definitia »

FURÚRĂ s. f. 1. placă de lemn sau de metal destinată umplerii golurilor dintre elementele de construcție. 2. blană din mai multe piei, drept căptușeală la paltoane. (< fr. fourrure) Vezi definitia »

zbânțuitúră (reg.) (-ța-i-) s. f., g.-d. art. zbânțuitúrii; pl. zbânțuitúri Vezi definitia »

PALEOGEOFÍZICĂ s.f. Știință care studiază legile și modificările fenomenelor geofizice. [Gen. -cii. / < fr. paléogéophysique]. Vezi definitia »