PERSOÁNĂ s. f. 1. individul uman considerat prin totalitatea însușirilor fizice și psihice; ființă omenească, ins. ♦ în ~ = a) personal. b) în carne și oase. ♦ (jur.) ~ fizică = om privit ca subiect cu drepturi și obligații. ~ juridică = întreprindere, instituție etc. căreia legea îi acordă drepturi și datorii, recunoscută ca subiect de drept. 2. categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume, care indică pe cel căruia i se adresează sau pe cel despre care se vorbește; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă această categorie. (< lat. persona, fr. personne) Vezi definitia »

adițională, adiționale s. f. convorbire telefonică neinclusă în numărul de impulsuri stipulat de furnizorii de servicii telefonice în abonamentul lunar al unui client Vezi definitia »

BANDÚRĂ¹, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră. Vezi definitia »

CRIPTOGRÁMĂ s. f. 1. document scris cu caractere secrete, cărora li se atribuie, după un cod, valori speciale, cunoscute numai de cei inițiați. ◊ (inform.) formă codificată a unei înregistrări. 2. problemă enigmistică constând în a împărți cuvintele unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând a se afla locul unde începe succesiunea acestor fragmente și modul în care se succedă. (< fr. cryptogramme) Vezi definitia »

AȘCHIOÁRĂ, așchioare, s. f. Așchiuță. [Pr.: -chi-oa-] – Din așchie + suf. -ioară. Vezi definitia »