APOLOGÉTIC, -Ă I. adj. care conține o apologie. II. s. f. 1. ramură a teologiei care are ca scop apărarea creștinismului. 2. sistem preconceput, teorie etc. prin care se elogiază neîntemeiat o persoană, o idee, un sistem etc. (< fr. apologétique) Vezi definitia »

DILEMÁTIC, -Ă adj. de natura unei dileme; care prezintă o dilemă. (< fr. dilemmatique) Vezi definitia »

OFTÁLMIC, -Ă adj. referitor la ochi sau la bolile ochilor. (< fr. ophtalmique) Vezi definitia »

BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit, năuc, bezmeticit, dezmeticit. [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Din ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”. Vezi definitia »

GLUCÓNIC, -Ă, gluconici, -ce, adj. (Despre un acid) Care se formează prin oxidarea glucozei cu brom. – Fr. gluconique (< gr.). Vezi definitia »