Definita cuvantului meșteșugire
MEȘTEȘUGÍRE, meșteșugiri, s. f. 1. (Rar; mai ales fam.) Acțiunea de a meșteșugi și rezultatul ei. ♦ Talent, pricepere, îndemânare. ♦ Uneltire, șiretlic, vicleșug. 2. (Înv. și pop.; concr.) Meșteșug (II 2). – V. meșteșugi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu meșteșugire
BUTONÁRE s. f. 1. acțiunea de a butona; butonaj. 2. procedeu de apretare a țesăturilor de lână, prin care fibrele sunt aglomerate sub formă de bobițe pe una dintre suprafețe, pentru un anumit aspect. (< butona) Vezi definitia »
EGRENÁRE, egrenări, s. f. Acțiunea de a egrena și rezultatul ei. – V. égrena. Vezi definitia »
politicíre s.f. (înv.) civilizare, cultivare; progres. Vezi definitia »
PONTĂLUÍRE s. f. v. pontălui. [DAR] Vezi definitia »
TICĂÍRE, ticăiri, s. f. v. TICĂI. – [DEX '98] Vezi definitia »