ROMÂNÉSC, -EÁSCĂ, românești, adj. Care aparține României sau populației ei, privitor la România sau la populația ei. ♦ (Ca n. pr.) Țara Românească = numele oficial al Munteniei (și Olteniei) până la unirea principatelor. ♦ (Substantivat, f.) Limba română. [Var.: rumânésc, -eáscă adj.] – Român + suf. -esc. Vezi definitia »

APOLODOR din Damasc (c. 60-125 d. Hr.), arhitect și constructor militar roman, de origine grec. A construit Podul peste Dunăre, de la Drobeta și Forul lui Traian din Roma, cu celebra Columnă. Vezi definitia »

VULTURÉSC, -EÁSCĂ, vulturești, adj. De vultur (1); ca de vultur; p. ext. ager, sprinten; puternic; îndrăzneț, cutezător. – Vultur + suf. -esc. Vezi definitia »

PLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, plugărești, adj. Privitor la plugar sau la plugărie; de plugar sau de plugărie; specific plugarului. – Plugar + suf. -esc. Vezi definitia »

ȘTRENGĂRÉSC, -EÁSCĂ, ștrengărești, adj. De ștrengar, caracteristic ștrengarilor. – Ștrengar + suf. -esc. Vezi definitia »