MOD s.n. 1. Fel, chip, manieră; procedeu, metodă. ♦ Mod de producție = modul istoricește determinat în care oamenii produc și obțin bunurile materiale necesare existenței și dezvoltării societății și care reprezintă unitatea dintre forțele de producție și relațiile de producție. 2. (Gram.) Formă verbală care exprimă felul în care vorbitorul vede sau socotește acțiunea verbului. ♦ (Despre părți de vorbire, propoziții sau părți de propoziții) De mod = care are sensul sau funcția de a arăta modul. 3. (Muz.) Structura unei game determinată de raportul de intervale dintre sunetele componente. 4. (Log.) Mod silogistic = forma concretă pe care o iau figurile silogismului în funcție de calitatea și de cantitatea judecăților componente. [Cf. fr. mode, it. modo, lat. modus]. Vezi definitia »

mod/fel de a fi (cuvîntul provine din terminologia filosofică a lui Dimitrie Cantemir) Vezi definitia »

TARÓD, tarozi, s. n. Burghiu de filetat. – Din fr. taraud. Vezi definitia »

amblipód s. n., pl. amblipóde Vezi definitia »

ZAVÓD s.m. (Var.) Zăvod². Vezi definitia »