REFUTÁȚIE, refutații, s. f. (Franțuzism înv.) Refutare, respingere, combatere. – Din fr. réfutation. Vezi definitia »

MITOMANÍE s. f. tendință patologică de a fabula; mania de a minți. (< fr. mythomanie) Vezi definitia »

OBSERVÁȚIE s.f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice constând în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau proces; cercetare, examinare, observare; studiu. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție, critică. ♦ Mustrare, reproș. 4. Supraveghere. ◊ Foaie de observație = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul și evoluția bolii unui bolnav (în spital). [Gen. -iei, var. observațiune s.f. / cf. fr. observation, lat. observatio]. Vezi definitia »

ZOOCENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază zoocenozele. [Gen. -iei. / cf. fr. zoocénologie]. Vezi definitia »

ANDROFOBÍE s.f. Aversiune față de bărbați. [Gen. -iei. / < fr. androphobie, cf. gr. aner – bărbat, phobos – teamă]. Vezi definitia »