OFIOFAGÍE s. f. obiceiul de a se hrăni cu șerpi. (< fr. ophiophagie) Vezi definitia »

trantavéie s.f. pl. (reg.) boarfe, catrafuse; ustensilele războiului de țesut. Vezi definitia »

SURDOPEDAGOGÍE s.f. Ramură a pedagogiei care studiază procesul instruirii și educării copiilor surdomuți. [< surdo- + pedagogie]. Vezi definitia »

FOTOLITOGRAFÍE, (2) fotolitografii, s. f. 1. Metodă de reproducere a hărților și a figurilor desenate constând în trececrea desenului pe o piatră litografică, prin intermediul unei hârtii speciale. 2. Imagine reprodusă prin această metodă. – Din fr. photolitographie. Vezi definitia »

ACROFONÍE s.f. (Fon.) Pronunțare accentuată a inițialei unui cuvânt. [< fr. acrophonie]. Vezi definitia »