Definita cuvantului decădea
DECĂDÉA vb. intr. a cădea, a ajunge într-o stare inferioară, a ajunge rău; a-și pierde puterile, a fi în declin, a da îndărăt. ◊ a se deprava. ♦ (jur.) a ~ din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. (după it. decadere)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu decădea
eá (éle), – pron. – Pronume personal de pers. 3 sing. f.; ține locul persoanei despre care se vorbește. – Mr. ea, ia, megl. ea, istr. io. Lat. ĭlla (Pușcariu 764; REW 4266). Pl. ele ‹ ĭllae, gen. ei ‹ ĭllaei (pl. lor ‹ ĭllorum), acuz. o ‹ *eaua ‹ ĭllam. Cf. el, iele. Vezi definitia »
CARAMEÁ s. f. v. caramelă. Vezi definitia »
ghiojgoreá adv. – Public, în văzul tuturor. Tc. göz-göre (Șeineanu, II, 182; DAR). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
denumirea dată unui locuitor al unei regiuni de către un străin (ex. valah, neamț) Vezi definitia »
Proprietatea unor efecte ale unei interventii (program sau proiect) de a se mentine intr-o perioada medie sau lunga de timp Vezi definitia »