Definita cuvantului declinare
DECLINÁRE s. f. 1. acțiunea de a declina. 2. totalitatea modificărilor suferite de un nume pentru a exprima cazurile gramaticale; flexiune nominală. ◊ clasă sau grupă de substantive care au aceleași forme de flexiune ori care folosesc aceleași mijloace de realizare a flexiunii. 3. (jur.) ~ de compentență = hotărâre prin care care o instanță își constată incompetența și trimite cazul unei instanțe competente. (< declina)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu declinare
LEVIGÁRE s.f. (Chim.) Acțiunea de a leviga și rezultatul ei; levigație. ♦ Transportare în apa freatică a substanțelor din sol în cazul când un exces de apă s-a infiltrat vertical. [< leviga]. Vezi definitia »
ARGUMENTÁRE s.f. Acțiunea de a argumenta și rezultatul ei; totalitatea argumentelor aduse pentru a dovedi ceva; argumentație. [< argumenta]. Vezi definitia »
MANIPULÁRE s.f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; manipulație; manevrare. [< manipula]. Vezi definitia »
IMPRESIONÁRE, impresionări, s. f. Acțiunea de a impresiona și rezultatul ei. [Pr.: -si-o-] – V. impresiona. Vezi definitia »
ÎNCOPCIÉRE, încopcieri, s. f. Acțiunea de a încopcia. [Pr.: -ci-e-] – V. încopcia. Vezi definitia »