FOCUȘÓR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc¹ (I 1); foculeț. [Var.: focșór s. n.] – Foc¹ + suf. -ușor. Vezi definitia »

ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S. n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + suf. -ător. Vezi definitia »

ANALIZÓR, analizoare, s. n. Instrument sau aparat cu ajutorul căruia se realizează o analiză. ◊ Analizor electronic = aparat electronic pentru analiza armonică experimentală a semnalelor electronice. Analizor de spectru = aparat pentru observarea sau înregistrarea unui semnal. – Din fr. analyseur. Vezi definitia »

MOLEȘITÓR, -OÁRE, moleșitori, -oare, adj. Care moleșește, care provoacă moleșeală. ♦ Care predispune la somn. – Moleși + suf. -tor. Vezi definitia »

sevastocratór, sevastocratóri, s.m. (înv.) titlu bizantin care urma după cel de împărat; sebastocrator. Vezi definitia »