ÁNCIE, ancii, s. f. Mică lamă elastică de metal, de lemn sau de trestie, așezată la gura unui instrument de suflat și servind la producerea sau la intensificarea sunetelor. – It. ancia. Vezi definitia »

CHITÍE s. f. v. tichie. Vezi definitia »

SIDEROTERAPÍE s.f. Folosirea terapeutică a fierului și a compușilor lui. [Gen. -iei. / < fr. sidérothérapie, cf. gr. sideros – fier, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

EUFORÍE, euforii, s. f. Stare care se manifestă printr-o senzație de bună dispoziție exagerată, de optimism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe narcotice; p. ext. beatitudine. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorie. Vezi definitia »

ónghie (-ii), s. f. – Uncie. Mgr. ὄγϰος „greutate”. Sec. XVII, înv. Cf. ug, oca. Vezi definitia »