piericiós, piericioásă, adj. (înv.) 1. vătămător, stricător; periculos, primejdios. 2. pieritor. Vezi definitia »

DOPRÓS s. n. (Înv. și reg.) Anchetă, interogatoriu. ◊ Expr. A face (sau a lua cuiva) dopros sau a lua (pe cineva) la dopros = a interoga, a ancheta (pe cineva); a cere (cuiva) socoteală, a face (pe cineva) răspunzător. – Rus dopros. Vezi definitia »

strămătós, -oásă, adj. (reg.) care are strame; zdrențăros. Vezi definitia »

spegmós, -oásă, adj. (înv.; despre lână sau cânepă dărăcită) care conține smocuri. Vezi definitia »

nemintós, nemintoásă, adj. (înv. și pop.) smintit, zăpăcit, aiurit; (s.m.; reg.) pierde-vară. Vezi definitia »