INFANTÉRIE s. f. armă din compunerea trupelor de uscat care luptă, de obicei, pe jos. (< rus. infanteriia, fr. infanterie) Vezi definitia »

METEOROMANȚÍE s.f. (Liv.) Pretinsă artă de a prevesti viitorul pe baza observării fenomenelor meteorologice (tunete, trăsnete, meteori). [Gen. -iei. / < fr. météoromancie]. Vezi definitia »

COERCÍȚIE s. f. constrângere (mai ales pentru a impune respectarea obligațiilor legale). (< fr. coercition, lat. coercitio) Vezi definitia »

SEMIARTICULÁȚIE s. f. articulație între două corpuri, care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. (< fr. semi-articulation) Vezi definitia »

chinologhíe, chinologhíi, s.f. (înv.) comunicație. Vezi definitia »