CONFUZÓR s. n. piesă care servește la micșorarea continuă, progresivă, a secțiunii de trecere a unui fluid în care debitul se menține constant. (< fr. confuseur) Vezi definitia »

REZISTÓR s. n. element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistență electrică, poate fi introdus într-un circuit electric; rezistență (I, 4). (< fr. résisteur, engl. resitor) Vezi definitia »

AȘCHIETÓR, -OÁRE, așchietori, -oare, adj. s. m. și f. (Muncitor) care așchiază. [Pr.: -chi-e-] – Așchia + suf. -tor. Vezi definitia »

RADIOOPERATÓR, -OÁRE s. m. f. operator radio². (< engl. radiooperator) Vezi definitia »

DIRÉCTOR², -OÁRE s. m. f. 1. conducător al unei întreprinderi, al unei instituții sau al unei direcții dintr-un organ central. 2. fiecare din cei cinci membri ai Directoratului (2). (< fr. directeur, lat. director) Vezi definitia »