PÂRNÁIE, pârnăi, s. f. 1. (Reg.) Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente. ♦ Conținutul unei asemenea oale. 2. (Arg.) Închisoare, temniță. [Pr.: -na-ie] – Et. nec. Vezi definitia »

GIGANTOMANÍE s.f. Tendință de a prezenta totul exagerat sau de a plănui lucruri gigantice. [Gen. -iei. / < germ. Gigantomanie]. Vezi definitia »

GRAMATOLOGIE s. f. Studiul scrisului (scriiturii) ca limbaj. -Din fr. Grammatologie Vezi definitia »

AUDIOMETRÍE s. f. Măsurare a acuității auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr.: a-u-di-o-] – Din fr. audiométrie. Vezi definitia »

OMOTERMÍE s. f. (fiz.) caracteristica unui corp cu temperatură omogenă și constantă. ◊ scădere treptată a temperaturii oceanice de la suprafață spre fund. (< fr. homothermie) Vezi definitia »