ÓPTICĂ s.f. 1. Ramură a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase și vizuale. 2. (Fig.) Aspect particular al unei idei; punct de vedere, concepție. [Cf. lat. optica, germ. Optik, fr. optique]. Vezi definitia »

SÍGLĂ s.f. Literă sau grup de litere folosite ca semn de prescurtare în inscripții, în manuscrise vechi, în bibliografii etc. [< fr. sigle, cf. lat. siglum – abreviere]. Vezi definitia »

VÁCĂ, vaci, s. f. 1. Animal domestic din specia bovinelor, femela taurului; p. restr. carnea acestui animal, folosită ca aliment; p. gener. carne de bovine. ◊ Expr. S-a dus bou și a venit (sau s-a întors) vacă, se spune, ironic, despre un om care a plecat să se instruiască sau să se lămurească intr-o problemă și care s-a întors mai puțin instruit sau lămurit decât plecase. Vacă (bună) de muls = persoană sau situație de care cineva abuzează, pentru a trage foloase materiale. ♦ Epitet injurios dat unei femei (grase și leneșe sau proaste). 2. Compuse: vacă-de-mare = morsă; vaca-domnului = insectă lată și lunguiață, cu aripile superioare de culoare roșie cu două puncte negre (Pyrrhocoris apterus). – Lat. vacca. Vezi definitia »

RELÁXĂ s. f. tip de saltea din burete de material plastic. (< germ. Relax, n. com.) Vezi definitia »

ATÉLĂ s. f. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. attelle) Vezi definitia »