CIRCULATÓR adj. aparat ~ = inima și vasele prin care circulă sângele în corpul animal. (< fr. circulatoire, lat. circulatorius) Vezi definitia »

VIZITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o vizită cuiva; cel care vizitează ceva. [Cf. fr. visiteur]. Vezi definitia »

DELAPIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o delapidare. [Var. dilapidator, -oare s.m.f. / cf. fr. dilapidateur]. Vezi definitia »

VĂTĂMĂTÓR, -OÁRE, vătămători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care vatămă sau poate vătăma; dăunător, păgubitor, stricător. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat insectelor (sau altor animale) care produc stricăciuni plantelor de cultură. 2. S. f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori galbene-aurii, cu fructul o păstaie, întrebuințată ca plantă medicinală și de nutreț (Anthyllis vulneraria). 3. S. f. Plantă graminacee cu frunze păroase, cu floarea grupată în spiculețe (Bromus commutatus). – Vătăma + suf. -ător. Vezi definitia »

POLIZÓR², -OÁRE, polizori, -oare, s. m. și f. Tehnician care lucrează cu polizorul. – Din fr. polisseur. Vezi definitia »