DEFĂIMÁ, defăimez, vb. I. Tranz. 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia. ♦ (Rar) A se face de râs, a se compromite. 2. (Înv.) A disprețui, a subaprecia; a umili, a înjosi. [Prez. ind. și.: defáim] – Din lat. *diffamiare. Vezi definitia »

REPRIMÁ vb. I. tr. A pune capăt, a înăbuși prin măsuri drastice (o acțiune, o opoziție etc.). [P.i. reprím. / < fr. réprimer, it., lat. reprimere]. Vezi definitia »

DEFLEGMÁ, deflegmez, vb. I. Tranz. A efectua o deflegmare. – Din fr. déflegmer. Vezi definitia »

CONFORMÁ, conformez, vb. I. Refl. A se pune de acord cu..., a se potrivi, a se adapta la... ♦ A se supune unui ordin, unei legi etc. – Din fr. conformer, lat. conformare. Vezi definitia »

COSTUMÁ vb. I. refl. A se îmbrăca special (pentru un bal mascat, pentru un rol într-o piesă de teatru etc.). [< fr. costumer]. Vezi definitia »