CERIFICATÓR s. n. dispozitiv pentru topirea și culegerea cerii cu ajutorul căldurii solare. (< fr. cérificateur) Vezi definitia »

RĂZÓR¹, răzoare, s. n. 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar și potecă între două ogoare; hat. 2. Loc arat; ogor. 3. Strat de flori sau de legume în grădini; brazdă. 4. Cărăruie (într-o grădină). – Din bg. razor. Vezi definitia »

pistrușór, pistrușoáră, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »

Conducator politic sau militar la Atena. Vezi definitia »

PLÂNGĂTÓR, -OÁRE, plângători, -oare, adj. 1. Care plânge; plângăreț (1). ♦ (Substantivat, f.; reg.) Bocitoare. 2. Plângăreț (2). ♦ (Despre sălcii, p. ext. despre alți arbori) Cu ramuri lungi, lăsate în jos. – Plânge + suf. -ător. Vezi definitia »