PIERITÓR, -OÁRE, pieritori, -oare, adj. 1. Supus morții, pieirii; muritor. ◊ Expr. Pieritor de foame = (despre oameni) foarte sărac, care nu are nici ce mânca; muritor de foame. 2. Care dispare sau se risipește, care nu durează; trecător, efemer. [Var.: (înv. și reg.) pieitór, -oáre adj.] – Pieri + suf. -tor. Vezi definitia »

EMITÓR s. n. unul dintre cei trei electrozi ai unui tranzistor. (< engl. emitter) Vezi definitia »

zămislitór (pop.) adj. m., pl. zămislitóri; f. sg. și pl. zămislitoáre Vezi definitia »

PARIÓR s.m. Cel care pariază. [Pron. -ri-or. / < fr. parieux]. Vezi definitia »

INDOLÓR, -Ă adj. Nedureros. [< fr. indolore]. Vezi definitia »