ALPÁJ s. n. pășunat în zonele înalte, alpine. (< fr. alpage) Vezi definitia »

UTILÁJ s.n. 1. Totalitatea uneltelor, a aparatelor, a mașinilor de lucru etc. trebuitoare unei anumite lucrări sau pentru asigurarea procesului de muncă într-o întreprindere. 2. Secție într-o uzină metalurgică destinată fabricării, reparării și întreținerii de utilaj (1). [< fr. outillage]. Vezi definitia »

AMARÁJ s. n. amarare. ◊ bordaj de susținere a unui obiect pe o navă. (< fr. amarrage) Vezi definitia »

AMBREIÁJ, ambreiaje, s. n. Dispozitiv prin care se leagă solidar, pe un timp anumit, două mecanisme, permițând cuplarea sau decuplarea în timpul funcționării. [Pr.: -bre-iaj] – Din fr. embrayage. Vezi definitia »

DUSISÁJ s. n. lustruire prin frecare, prin șlefuire a oglinzilor, a metalelor. (< fr. doucissage) Vezi definitia »