Definita cuvantului demonstrativ
DEMONSTRATÍV, -Ă adj. 1. care demonstrează, care servește pentru a demonstra; ilustrativ. ♦ pronume ~ = pronume care arată locul în timp și spațiu al obiectului față de vorbitor; adjectiv ~ = adjectiv care indică depărtarea sau apropierea unui obiect; articol ~ = articol adjectival. 2. care manifestă, care arată ostentativ un sentiment, o atitudine etc. (< fr. démonstratif, lat. demonstrativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu demonstrativ
OLFACTÍV, -Ă adj. Referitor la miros, de miros; olfactic. [< fr. olfactif, cf. lat. olfactus – miros]. Vezi definitia »
IMAGINATÍV, -Ă adj. dotat cu imaginație (vie). (< fr. imaginatif) Vezi definitia »
ACTÍV2, -Ă, activi, -e, adj. Care participă (în mod efectiv) la o acțiune; harnic, vrednic. ♢ Membru activ = membru al unei organizații, societăți, instituții, având anumite obligații și bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizații. (Chim.) Corp activ = corp care intră ușor în reacție. Verb activ = verb a cărui acțiune este săvârșită de subiectul gramatical. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. Militar activ = militar de profesie. Apărare activă = apărare care folosește contraatacuri, pentru a slăbi și nimici forțele inamice. ♦ (Despre operații, conturi, bilanțuri) Care se soldează cu un profit, cu un beneficiu. – Fr. actif (lat. lit. activus). Vezi definitia »
COMPRESÍV, -Ă, compresivi, -e, adj. (Livr.) Care servește pentru a lega strâns. ♦ Fig. Care restrânge, comprimă. – Din fr. compressif, engl. compressive. Vezi definitia »
CĂCĂLIV, căcălivi, s.m. 1. Ingălat, prost, necizelat, suprficial in tot ce face, persoana căreia toate îi ies pe dos. Vezi definitia »