lipsí (lipsésc, lipsít), vb. – 1. A nu fi, a nu se găsi. – 2. A suprima, a scoate. – 3. A absenta. – 4. A separa, a despărți. – 5. (Înv.) A se lăsa de. – 6. (Refl.) A părăsi, a renunța la, a se priva de. – Mr. lipsesc, lipsire. Gr. λείπω, aoristul ἔλειψα (Murnu 31; Meyer 247; Sandfeld 19), poate în parte prin intermediul sl. lipsati (cf. Miklosich, Etym. Wb., 170; Berneker 723) care este din sec. XIV (Mazon, Mélanges Vendryès, 266); cf. alb. lipsem, bg. lipsuvam. Sec. XVII. Der. lipsă, s. f. (carență; absență; necesitate), postverbal (după Roesler 571, din gr. λεĩψις); e dubletul lui lipsis, s. f. (lipsă, carență), sec. XVIII, înv., direct din ngr. λεĩψις (Gáldi 207); lipsit, adj. (nerod, prost); lipsință, s. f. (înv., lipsă); nelipsit, adj. (care se află pretutindeni). Miklosich, Bulg., 126 crede că bg. lipsuvam provine din rom., ceea ce nu e sigur. Vezi definitia »

prostisí, prostisésc, vb. IV (înv.) a adăuga (la un venit, la un câștig, la o dare). Vezi definitia »

PREURSÍ, preursesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A predestina. – Pre¹- + ursi (după fr. prédestiner). Vezi definitia »

peripiisí, peripiisésc, vb. IV (înv.) 1. a îngriji. 2. a mângâia, a alinta, a alinta. Vezi definitia »

chindisí (chindisésc, chindisít), vb. – 1. A broda, a coase. – 2. A garnisi, a împodobi, a înfrumuseța. – Mr. chindisescu. Ngr. ϰεντῶ „a broda”, care se mai spune și ϰεντίζω, cf. ϰεντησιά „broderie” (Cihac, II, 547; DAR; Gáldi 164). – Der. chindiseală, s. f. (broderie); chindisitură, s. f. (broderie). Vezi definitia »