IPOHONDRÍE s. f. sindrom morbid prin teamă exagerată și obsesivă de boli. (< fr. hypocondríe) Vezi definitia »

-PATÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „boală”, „afecțiune”, „suferință”. [< fr. -pathie, it. -patia, cf. gr. patheia]. Vezi definitia »

SEISMOMETRÍE s. f. Parte a geofizicii aplicate care studiază modul și viteza de propagare a undelor seismice din scoarța Pământului, provocate prin explozii artificiale, mai ales în scopul prospectării diferitelor substanțe minerale utile și al detectării structurilor geologice favorabile acumulării acestora; seismică. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismométrie. Vezi definitia »

RADICULOGRAFÍE s.f. Radiografie a rădăcinilor rahidiene, puse în evidență cu ajutorul unei substanțe de contrast. [Gen. -iei. / < fr. radiculographie]. Vezi definitia »

ZDRĂVÉNIE s. f. Forță, tărie, vigoare. (din zdravăn) Vezi definitia »