ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident. Vezi definitia »

REGURGITÁ vb. I. intr. A-i veni cuiva alimentele în gură prin regurgitație. [P.i. -tez. / < fr. régurgiter]. Vezi definitia »

CRESTÁ, crestéz, vb. I. 1. Tranz. A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect; a efectua crestături prin așchiere, deformare plastică etc.; a tăia în ceva făcând colți, dinți. ◊ Expr. A cresta pe răboj = a face o tăietură pe răboj spre a ține o socoteală; fig. a-și nota, a-și memora ceva. 2. Refl. A se tăia, a se răni ușor. – Din creastă. Vezi definitia »

EXISTÁ vb. intr. a avea existență, a fi, a se afla; a se manifesta. (< fr. exister, lat. existere) Vezi definitia »

a arăta (cuiva) cotul expr. 1. a refuza (pe cineva) în mod batjocoritor. 2. a nu lua în seamă (pe cineva), a trata cu indiferență (pe cineva) Vezi definitia »