PROGRADÁRE, progradări, s. f. (Geol.) 1. Proces de lărgire și de înălțare spre uscat a unei plaje. 2. Mărire a concentrației în carbonați și în alte săruri în orizonturile superioare ale solului. – Din engl., fr. progradation. Vezi definitia »

ÎNCETINÍRE, încetiniri, s. f. Acțiunea de a încetini și rezultatul ei; potolire, domolire. – V. încetini. Vezi definitia »

AIURÍRE s. f. v. aiurare. Vezi definitia »

AUTOMUTILÁRE, automutilări, s. f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei. Vezi definitia »

UMBLÁRE, umblări, s. f. Acțiunea de a umbla și rezultatul ei; deplasare, mers; cutreierare, colindare, umblat¹. – V. umbla. Vezi definitia »