SCINTILÁȚIE s. f. 1. scânteire, sclipire. ◊ iluminare de foarte scurtă durată, punctuală, a unui ecran fluorescent pe care cade o particulă cu mare viteză. 2. impuls luminos de scurtă durată produs de contactul unei particule cu un scintilator. 3. sclipirea stelelor. (< fr. scintillation, lat. scintillatio) Vezi definitia »

cilimníe, cilimníi, s.f. (reg.) cilimină (v.), filimică. Vezi definitia »

APAGOGÍE s. f. demonstrație apagogică. (< fr. apagogie) Vezi definitia »

TAXÍE¹ s. f. tactism, tropism (2). (< fr. taxie) Vezi definitia »

STOMATOSCOPÍE s.f. Metodă de examinare a mucoasei cavității bucale cu ajutorul stomatoscopului. [Gen. -iei. / cf. fr. stomatoscopie, germ. Stomatoskopie < gr. stoma – gură, skopein – a privi]. Vezi definitia »