CONTRAREÁCȚIE s. f. 1. reintroducere, în opoziție de fază la intrarea unui montaj electronic, a unei părți din semnal prelevată la ieșire. 2. (fot.) reacție negativă. (< fr. contre-réaction) Vezi definitia »

FĂȘÍE s. f. v. fâșie. Vezi definitia »

AUTOINVESTIGÁȚIE s. f. investigare a propriului spirit, prin punerea de întrebări privind o anumită problemă. (< auto¹- + investigație) Vezi definitia »

LARINGOPATÍE s. f. denumire generală pentru afecțiunile laringelui. (< fr. laryngopathie) Vezi definitia »

VARIÁȚIE, variații, s. f. 1. Schimbare, transformare; stare a unui lucru care se prezintă sub diferite forme, în mod variat; trecere de la o formă la alta; aspect variabil, schimbător. ◊ (Mat.) Variația unei funcții = diferența dintre valorile unei funcții în două puncte ale ei. ♦ Diversitate, felurime. ◊ (Mat.) Calculul variațiilor = calcul întrebuințat în analiza infinitezimală (prin care se rezolvă anumite probleme a căror soluție nu se poate obține prin calcul diferențial). ♦ Spec. (Biol.) Schimbare a unei însușiri morfologice, fiziologice, biochimice etc. a organismului animal și vegetal. 2. (În forma variațiune) Modificare a unei teme muzicale sub raportul melodiei, al ritmului, al măsurii, al armoniei, al tonalității etc. ♦ Dans solistic clasic, variat și de virtuozitate. [Pr.: -ri-a-. Var.: variațiune s. f.] – Din fr. variation, lat. variatio, -onis. Vezi definitia »