AUTOELOGIÉRE, autoelogieri, s. f. Acțiunea de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia. Vezi definitia »

masturbare Vezi definitia »

duhoare, putoare, miros pestilential Vezi definitia »

pupăíre, pupăíri, s.f. (înv.) 1. sunet scos de pupeze când cântă; pupuit, pupăit. 2. (pop. și fam.; despre oameni) flecăreală, clevetire. 3. orăcăială, orăcăit. Vezi definitia »

GUSTÁRE, gustări, s. f. 1. Faptul de a gusta. 2. (Concr.) Mâncare (rece, luată în fugă, în cantitate mică, între mesele obișnuite). – V. gusta. Vezi definitia »