zăbovitór (înv.) adj. m., pl. zăbovitóri; f. sg. și pl. zăbovitoáre Vezi definitia »

DETECTÓR s. n. 1. aparat, dispozitiv pentru detectarea gazelor din mine, a substanțelor toxice de luptă, a radiațiilor nucleare, a undelor radioelectrice, a minelor etc. ♦ ~ de proximitate = aparat electronic care detectează apropierea unei persoane sau a unui obiect de o zonă controlată; ~ de metale = aparat electronic pentru detectarea obiectelor metalice ascunse vederii. 2. ~ de minciuni = aparat în practica organelor de urmărire penală pentru a detecta, prin înregistrarea efectelor fiziologice și a emoțiilor provocate de întrebări, dacă cel interogat spune adevărul sau nu. (< fr. détecteur) Vezi definitia »

DOZATÓR, dozatoare, s. n. Aparat sau dispozitiv care dozează. – Doza + suf. -tor (după fr. doseur). Vezi definitia »

MATADÓR¹ s. m. 1. toreador căruia, în desfășurarea unei coride, îi revine sarcina să ucidă taurul. 2. (ir.) personaj important, conducător etc. ◊ (fig.) persoană înzestrată cu calități deosebite, personalitate de prim rang. (< fr., gr. matador, germ. Matador) Vezi definitia »

INCINERATÓR s. n. aparat, cuptor, navă specială în care se ard deșeuri. (< fr. incinérateur) Vezi definitia »