MĂCIUCÚȚĂ, măciucuțe, s. f. Diminutiv al lui măciucă. – Măciucă + suf. -uță. Vezi definitia »

LIPOLÍZĂ s. f. descompunere a grăsimilor în acizi grași și glicerină, în procesul digestiei. (< fr. lipolyse) Vezi definitia »

AUTOLÍZĂ s. f. dezintegrare a celulelor și țesuturilor organice sub acțiunea enzimelor proprii. (< fr. autolyse) Vezi definitia »

ROCÁDĂ s.f. 1. Mișcare la jocul de șah între rege și tură, pe care fiecare jucător o poate efectua numai o singură dată în cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce lângă rege, iar acesta trece peste ea. ♦ (Rar) Fel anumit de schimb de locuință. 2. Comunicație paralelă cu linia frontului pe care se mișcă rezervele unei armate. ♦ Arteră de rocadă = arteră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. [< fr. rocade, cf. germ. Rockade]. Vezi definitia »

FĂÍNĂ, (2) făinuri, s. f. 1. (De obicei urmat de determinări care arată felul) Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante și folosită în alimentație. ◊ Expr. Altă făină se macină acum la moară = s-a schimbat situația, lucrurile nu mai sunt cum au fost. 2. Pulbere obținută prin măcinarea anumitor materiale. ◊ Făină animală = produs obținut din cadavre de animale, resturi de la fabricile de conserve, sânge etc., sterilizat, folosit mai ales pentru hrana puilor, a păsărilor ouătoare și a porcilor. Făină de pește = produs sub formă de pulbere obținut din pești inferiori și necomestibili sau din diferite resturi de la fabricile de conserve de pește, folosit pentru hrana porcilor, a păsărilor etc. Făină de oase = pulbere fină obținută prin măcinarea oaselor și folosită ca supliment valoros în hrana animalelor și ca îngrășământ în agricultură. – Lat. farina. Vezi definitia »