șesuí pers. 3 sg. șesuiéște, vb. IV refl. (înv.) a deveni plan, neted; a lua forma de șes. Vezi definitia »

BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet. Vezi definitia »

STRĂDUÍ, străduiesc, vb. IV. Refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din sl. stradati. Vezi definitia »

tolduí (-uésc, -ít), vb. – 1. A adăuga încă o pereche de boi sau de cai la plug. – 2. (Refl.) A se înțelege, a cădea la învoială. Mag. toldani (Candrea). În Banat. Vezi definitia »

țuruí, țuruiésc, vb. IV (reg.) a se scurge (apa, nisipul). Vezi definitia »