TIZÁNĂ, tizane, s. f. 1. Băutură obținută dintr-o infuzie de plante medicinale sau de cereale. 2. (Înv.) Șampanie cu tărie alcoolică slabă. – Din fr. tisane, lat. tisana. Vezi definitia »

ATENÁNSĂ s.f. (mai ales la pl.) Anexă a unei case, folosită în scopuri diferite. V. dependință. [Pl. -se. / cf. it. attenenza, fr. attenant}. Vezi definitia »

PARTITÚRĂ, partituri, s. f. Notație muzicală cuprinzând toate părțile vocilor sau ale instrumentelor, astfel dispuse încât să poată fi urmărite concomitent; p. ext. compoziție muzicală; partițiune. – Din it. partitura, germ. Partitur. Vezi definitia »

AOLÍCĂ interj. (Pop.) Exclamație care exprimă o ușoară părere de rău sau o mustrare blândă. – Din aoleu + suf. -ică. Vezi definitia »

PROLÉPSĂ s. f. 1. evocare în avans a unui eveniment ulterior. 2. procedeu în a plasa un cuvânt în propoziția care precedă pe cea în care ar trebui să fie. 3. figură retorică prin care se previne o obiecție; precepție. (< fr. prolepse, gr. prolepsis) Vezi definitia »