SINEGÓR s. m. (la vechii greci) apărător în justiție. ◊ avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse. (< fr. synégore, gr. synegoros) Vezi definitia »

RACLÓR s. n. 1. dispozitiv mobil pentru curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, pentru așchiere; răzuitor. (< fr. racloir) Vezi definitia »

RĂSCULĂTÓR, răsculători, s. m. (Înv.) Persoană care se răscoală sau care îndeamnă la răscoală; răzvrătit. – Răscula + suf. -ător. Vezi definitia »

BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adj. Care bântuie. [Pr.: -tu-i-] – Bântui + suf. -tor. Vezi definitia »

POGONOFÓR, pogonofori, s. m. (La pl.) Grup de nevertebrate superioare, vermiforme, cilindrice, cu corpul lung și subțire, care se hrănesc prin absorbția hranei capturate și digerate la nivelul tentaculelor (Pogonophora); (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. pogonophore. Vezi definitia »