RODÓR, rodoare, s. n. Unealtă de rodare. – Din fr. rodoir. Vezi definitia »

zbor s. n., pl. zbóruri Vezi definitia »

STRIVITÓR, -OÁRE, strivitori, -oare, adj. Care strivește sau poate strivi; fig. zdrobitor, nimicitor. ♦ Fig. Care apasă, copleșește, covârșește. – Strivi + suf. -tor. Vezi definitia »

PÂRÂTÓR, -OÁRE, pârâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care pârăște (1), care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță, delator. – Pârî + suf. -tor. Vezi definitia »

CAPTÓR, captoare, s. n. Aparat electric sau electromagnetic care servește la transformarea semnalelor sonore sau optice în semnale electrice. – Din fr. capteur. Vezi definitia »