DÁIJA s.f. (Geol.) Depresiune închisă, de formă circulară sau alungită, întâlnită în rocile argiloase din regiunile aride sau semiaride. [Pron. dai-ja. / cf. ar., fr. daija – refugiul apelor]. Vezi definitia »

ETAJÁ vb. I. tr., refl. A (se) așeza în etaje, în rânduri suprapuse. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. étager]. Vezi definitia »

VOIAJÁ, voiajez, vb. I. Intranz. A călători. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyager. Vezi definitia »

VOLTIJÁ vb. intr. 1. a zbura de colo-colo. 2. a trece rapid de la un lucru la altul. (< fr. voltiger) Vezi definitia »

RUJÁ, rujez, vb. I. Refl. A-și da cu ruj pe buze. – Din ruj. Vezi definitia »