Definita cuvantului consemnațiune
CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊ Casa de economii și consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. consignation (refăcut după semn).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consemnațiune
APERCEPȚIÚNE s.f. v. apercepție. Vezi definitia »
AUTOGESTIÚNE, autogestiuni, s. f. Gestiune proprie a unei persoane, a unei instituții etc.; autogestionare. [Pr.: a-u-to-ges-ti-u-] – Auto1- + gestiune. Cf. fr. autogestion. Vezi definitia »
DECLARAȚIÚNE s. f. v. declarație. Vezi definitia »
TRANSMISIÚNE s. f. 1. faptul de a transmite; transmitere. 2. comunicare între un post emițător și un post receptor de telegrafie, telefonic sau radiofonic; emisiune radiofonică. ◊ (mil.; pl.) trupe specializate în executarea și asigurarea legăturilor prin radio, telefon etc. 3. (jur.) trecere a unui lucru, a unui drept unei alte persoane. (< fr. transmission, lat. transmissio) Vezi definitia »
a pleca în misiune expr. (intl.) a se deplasa în vederea comiterii unei infracțiuni. Vezi definitia »