Definita cuvantului consemnațiune
CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊ Casa de economii și consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. consignation (refăcut după semn).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu consemnațiune
PLATITÚDINE s. f. banalitate, mediocritate; vorbă, idee banală. (< fr. platitude) Vezi definitia »
CONSIMILITÚDINE, consimilitudini, s. f. (Rar) Asemănare totală, identitate. ♦ Egalitate. – Din fr. consimilitude. Vezi definitia »
CARNÉ, Marcel (1906-1996), regizor de film francez. Viziune realist-poetică („Suflete în ceață”, „Copii paradisului”, „Thérèse Raquin”). Vezi definitia »
ÎMPUȚICIÚNE, împuțiciuni, s. f. 1. (Rar) Miros greu; putoare. 2. (Concr.) Lucru urât mirositor; p. ext. murdărie. – Împuți + suf. -ciune. Vezi definitia »
MAGNETOSTRICȚIÚNE s. f. deformare a dimensiunilor unui corp feromagnetic sub influența magnetizării. (< fr. magnétostriction) Vezi definitia »