HOMOCROMÍE s. f. 1. adaptare a culorii unor animale (reptile, pești, insecte) la mediul înconjurător. 2. proprietate a două tipuri de celule ale glandelor salivare de a lua aceeași culoare cu colorantul. (< fr. homochromie) Vezi definitia »

HIDROLOGÍE s. f. Știință care studiază proprietățile generale ale apelor de la suprafața scoarței terestre, legile generale care dirijează procesele din hidrosferă, influența reciprocă dintre hidrosferă, atmosferă, litosferă și biosferă, precum și prognoza evoluției elementelor hidrologice, în vederea folosirii lor^{Vezi nota} raționale în economie. – Din fr. hydrologie. Vezi definitia »

PLASTOGRAFÍE s. f. falsificare a unui document, a semnăturii de pe un document. ◊ documentul falsificat. (< ngr. plastografia) Vezi definitia »

TERMODIFÚZIE s. f. difuzie a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite. (< fr. thermodiffusion) Vezi definitia »

APRAXÍE s.f. (Med.) Incapacitate de a executa mișcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. [< fr. apraxie, cf. gr. a – fără, praxis – acțiune]. Vezi definitia »