DIÁMB s.m. Picior de vers latin din doi iambi. [< lat. diiambus, cf. gr. diiambos]. Vezi definitia »

LIMB s.n. 1. Partea lată a unei frunze, legată de ramură prin codiță. 2. Marginea gradată a scării unui instrument de măsură. ♦ Marginea unui astru. ♦ Creastă marginală a unei formații anatomice circulare. 3. Navă pentru operații de limbare. // s.m. (Teol.) Loc în cer unde catolicismul presupune că ar sta sufletele drepților și ale copiilor morți nebotezați, înainte de venirea lui Cristos. [< fr. limbe, cf. lat. limbus]. Vezi definitia »

ROMB, romburi, s. n. Paralelogram cu toate laturile egale și unghiurile opuse egale. – Din ngr. rómbos, fr. rhombe. Vezi definitia »

TROMB s.m. v. trombus. Vezi definitia »

CORIÁMB s. m. picior de vers greco-latin format dintr-un troheu și un iamb. (< fr. choriambe, gr. khoriambos) Vezi definitia »