MUIERÁȘĂ, muierașe, s. f. (Pop.) Muierușcă (1). – Din muiere¹ + suf. -așă. Vezi definitia »

Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu arbori și cu flori, cu alei și diferite construcții amenajată pentru agrement. Vezi definitia »

CHERATOCONJUNCTIVÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a corneei și a conjunctivei. [< fr. kérato-conjonctivite]. Vezi definitia »

ZÁRĂ s. f. Lichid albicios și acrișor care rămâne după ce s-a ales untul. – Cf. alb. dhallë. Vezi definitia »

RĂMĂȘÍȚĂ, rămășițe, s. f. 1. Ceea ce a rămas dintr-un tot sau dintr-o cantitate oarecare, după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte; rest. ◊ Rămășițele pământești (sau trupești) = corpul neînsuflețit al unui om; cadavru. 2. Ceea ce a rămas neexecutat, neîmplinit dintr-o datorie, dintr-o obligație. 3. (Înv.) Ceea ce prisosește. 4. Ceea ce lipsește până la cantitatea sau limita prevăzută. 5. (Înv.) Rezultatul unei scăderi; rest. – Rămas + suf. -iță. Vezi definitia »