CROMATOFÓR s. m. 1. (bot.) organit din citoplasmă care conține pigmenți. 2. celulă pigmentată a dermei, capabilă să schimbe culoarea animalului. (< fr. chromatophore) Vezi definitia »

COLȚIȘÓR, (1) colțișoare, s. n., (2) colțișori, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui colț; colțuleț. 2. S. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze alterne, cu flori albe sau roșietice, răspândită prin păduri umbroase (Dentaria bulbifera). – Colț + suf. -ișor. Vezi definitia »

zburătór adj. m., s. m., pl. zburătóri; adj. f., (pasăre, persoană) s. f. sg. și pl. zburătoáre Vezi definitia »

TOXICOFÓR, -Ă adj. (Despre viețuitoare) Care conține substanțe toxice (pentru om). [< fr. toxicophore, cf. gr. toxikon – otravă, phoros – purtător]. Vezi definitia »

PĂRTINITÓR, -OÁRE, părtinitori, -oare, adj. Care părtinește, favorizează, protejază pe cineva în dauna altcuiva. – Părtini + suf. -tor. Vezi definitia »