BACTÉRIE (‹ fr. {i}; {s} gr. bakteria „baston”) s. f. (MICROBIOL.) Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structură foarte simplă; conțin un nucleu difuz, iar înmulțirea se face prin diviziune directă. B. sînt împărțite în familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinităților față de coloranții de anilină (bacili acido-rezistenți, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) și a proprietăților biologice: rezistența la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutriție (b. autotrofe sau heterotrofe), de respirație (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om și animale. Prin ritmul rapid de multiplicare și prin acțiunea enzimelor proprii, b. au un rol esențial în circulația carbonului și azotului în natură (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefacție), asigurînd echilibrul biochimic necesar existenței lumii vii. B. sînt folosite pe scară largă în industria farmaceutică (în prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentară (în prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc. Vezi definitia »

JARGONAFAZÍE s.f. (Med.) Afazie constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente și fără semnificație. [Gen. -iei. / < fr. jargonaphasie]. Vezi definitia »

SPIROGRAFÍE s. f. înregistrare a unei curbe care permite măsurarea cantitativă în circuit închis a ventilației pulmonare. (< fr. spirographie) Vezi definitia »

CHIȚIBUȘĂRÍE, chițibușării, s. f. Faptă sau apucătură de chițibușar; acțiune plină de chițibușuri. – Chițibușar + suf. -ie. Vezi definitia »

NEUROPLASTÍE s. f. înlocuire chirurgicală a unor părți ale nervilor periferici cu ajutorul unor omogrefe preluate din măduva spinării. (< engl. neuroplasty) Vezi definitia »