TURNESÓL s. n. materie colorantă din unele specii de licheni, pentru determinarea caracterului acid ori bazic al unei soluții sau substanțe. (< fr. tournesol) Vezi definitia »

POL¹ s. n. 1. (mat.) fiecare dintre cele două puncte în care o axă străpunge sfera. ♦ origine a unui sistem de coordonate polare. 2. fiecare dintre cele două extremități ale axei Pământului. ♦ ~ ceresc = fiecare dintre cele două puncte de intersecție a axei Pământului cu bolta cerească. 3. (fiz.) fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet; fiecare dintre centrele de sarcină electrică ale unei pile electrice sau ale unui curent electric. 4. (mat.) punct singular al unei transformări geometrice. 5. extremitate a fusului celular, către care migrează cromozomii. 6. (fig.) fiecare dintre punctele, situațiile etc. aflate la extremități. (< fr. pôle, lat. polus, gr. polos) Vezi definitia »

rasól (rasóluri), s. n. – 1. Un anumit tip de carne, carne fiartă. – 2. Fel de mîncare de carne, de pește sau de legume fierte. – 3. Mîncare prost gătită, mîncare sau lucru de mîntuială. – Megl. răsol. Sl. razsolŭ „saramură” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 308; Conev 87; Graur, BL, VI, 169), cf. bg., slov. raszol. – Der. rasoli, vb. (a găti prost; a face un lucru de mîntuială); rasoleală, s. f. (mîncare prost gătită; tencuială). Vezi definitia »

nechezol s. n. sg. (în anii dictaturii ceaușiste) cafea în amestec cu înlocuitori, surogat de cafea. Vezi definitia »

AMINOALCOÓL s. m. denumire a compușilor organici cu funcție de amină și de alcool. (< fr. aminoalcool) Vezi definitia »