ECLOZIONATÓR, eclozionatoare, s. n. Compartiment al incubatorului în care are loc procesul de ieșire a puilor din ou. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. éclosionnateur. Vezi definitia »

AȚÂȚĂTÓR, -OÁRE, ațâțători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care ațâță; provocator, instigator. – Din ațâța + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

ALEGĂTÓR, -OÁRE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. – Din alege + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

URSITÓR, -OÁRE, ursitori, -oare, adj., s. f. (În credințele și basmele populare). 1. Adj. Care ursește. ♦ (Substantivat) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soț (sau soție) cuiva; ursit (1). 2. S. f. Ființă imaginară despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului la naștere; ursită (3). 3. S. f. (Înv.) Soartă, destin; fatalitate. – Ursi + suf. -tor. Vezi definitia »

REPARTITÓR s.n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se poate face schimbarea legăturilor dintre liniile exterioare și cele interioare ale unei centrale telefonice. [< fr. répartiteur]. Vezi definitia »