Definita cuvantului difuza
DIFUZÁ vb. I. tr. 1. a răspândi, a propaga în diferite direcții, mai ales unde de lumină, de căldură etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonică. 2. a pune în vânzare (o publicație). II. intr. (cu privire la molecule, particule) a se răspândi, a se amesteca (în masa altui corp). (< fr. diffuser)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu difuza
AUTOCARACTERIZÁ vb. refl. a-și caracteriza propria persoană. (< auto1- + caracteriza) Vezi definitia »
STERILIZÁ vb. tr. 1. a distruge microorganismele dintr-o substanță sau de pe un obiect. 2. a face inapt pentru procreare; a castra. (< fr. stériliser) Vezi definitia »
DIVINIZÁ, divinizez vb. I. Tranz. 1. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a proslăvi. 2. A trece pe cineva în rândul divinităților, a atribui cuiva putere divină, a deifica. – Din fr. diviniser. Vezi definitia »
rînchezá (rânchéz, rânchezát), vb. – A necheza. Creație expresivă, cf. gr. ῥογϰίζω, ῥογχαλίζω, „a sforăi”, lat. rhonchāre, sp. roncar, sl. rąkati „a mugi”, rŭzati „a necheza”; pentru formă, cf. corchezi, glogozi. Der. din gr. (Cihac, II, 693; Pușcariu, Cov. lit., XLVI, 142; Diculescu, Elementele, 458; Rohlfs, EWUG, 1870; REW 7293; Rosetti, II, 68), direct sau prin intermediul unui lat. *rhonchĭzāre, este mai puțin probabilă. Datorită efectului unei asimilări s-a obținut var. nincheza, vb. (a necheza), și apoi, prin disimilare necheza (mr. nicl’ezare), vb., care s-ar putea explica și prin valoarea expresivă a lui ne-, cf. năvîrlie. Der. nechez (var. nechezat, nechezătură, rînchezat, rînchezătură), s. f. (acțiunea de a necheza și rezultatul ei). Der. lui necheza pornind de la un lat. *hinnutulāre (Pușcariu, Conv. lit., XLVI, 141) nu pare convingătoare. Din rom. provine mag. nyekezsil (Edelspacher 20). Vezi definitia »
CAUTERIZÁ vb. tr. a arde cu cauterul sau cu o substanță caustică (o rană, un țesut). (< fr. cautériser) Vezi definitia »