CHEMOTACTÍSM s. n. sensibilitate particulară a unor ființe vii față de atracția unei anumite substanțe chimice; chimiotactism, chimiotaxie. (< germ. Chemotaktismus) Vezi definitia »

FALANSTERIANÍSM s. n. Doctrină socială utopică (aparținând lui Ch. Fourier), cu caracter socialist. [Pr.: -ri-a-] – Falansterian + suf. -ism. Vezi definitia »

REPREZENTAȚIONÍSM s. n. teorie a reflectării realității. (< engl. representationism) Vezi definitia »

HEGEMONÍSM s.n. Tendință de hegemonie, de supremație a unui stat sau popor în materie politică asupra celorlalte state sau popoare. [Et. incertă]. Vezi definitia »

MOZAÍSM s.n. Cult religios monoteist practicat de evrei, ale cărui principii sunt cuprinse în Vechiul testament; religie mozaică. [Pron. -za-ism. / < fr. mosaïsme, it. mosaismo]. Vezi definitia »